teantropie
TEANTROPÍE s.f. (Liv.) 1. Caracter uman şi divin al divinităţii. 2. Atribuire a unor calităţi umane unor divinităţi. [Cf. it. teantropismo < gr. theos – zeu, anthropos – om].
(Dicţionar de neologisme)
TEANTROPÍE s. f. 1. caracter uman şi divin al divinităţii. 2. atribuire a unor calităţi umane unor divinităţi. (< it. teantropia)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
TEANTROPÍE s. f. 1. caracter uman şi divin al divinităţii. 2. atribuire a unor calităţi umane unor divinităţi. (< it. teantropia)
(Marele dicţionar de neologisme)