tecalemit
TECALEMÍT, tecalemite, s.n. Pompă de mână specială, cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [Pl. şi: tecalemíturi] – Din fr. técalémite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TECALEMÍT ~e n. Pompă cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [Pl. şi tecalemituri] /<fr. técalémite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TECALEMÍT s.n. 1. Dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. Pompă (de mână) cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. [Pl. -te, -turi. / < fr. técalémite, rus. tekalemit].
(Dicţionar de neologisme)
TECALEMÍT s. n. 1. dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. pompă manuală cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. (< fr. técalémitet)
(Marele dicţionar de neologisme)
tecalemít s. n., pl. tecalemíte/tecalemíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TECALEMÍT ~e n. Pompă cu piston, folosită la ungerea motoarelor cu unsori consistente. [Pl. şi tecalemituri] /<fr. técalémite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TECALEMÍT s. n. 1. dispozitiv care permite ungerea cu o pompă cu piston într-un anumit punct de gresaj. 2. pompă manuală cu piston folosită la ungere cu unsori consistente. (< fr. técalémitet)
(Marele dicţionar de neologisme)
tecalemít s. n., pl. tecalemíte/tecalemíturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)