tegumentului
[Sinonime]
TEGUMÉNT, tegumente, s.n. 1. Ţesut care constituie învelişul corpului la om şi la animale. 2. (Bot.) Membrană care înconjură şi protejează un organ. ♦ Înveliş al seminţelor plantelor, care dă culoarea şi aspectul exterior al seminţei. – Din fr. tégument, lat. tegumentum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TEGUMÉNT ~e n. 1) anat. Înveliş exterior al corpului, format dintr-un ansamblu de ţesuturi. 2) bot. Membrană protectoare a seminţei şi a embrionului plantelor. /<fr. tégument, lat. tegumentum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEGUMÉNT s.n. 1. Înveliş organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (Bot.) Membrană care înconjură şi protejează un organ. ♦ Înveliş protector al embrionului şi al seminţei plantelor. [Pl. -te, -turi. / < fr. tégument, cf. lat. tegumentum].
(Dicţionar de neologisme)
TEGUMÉNT s. n. 1. înveliş organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (bot.) membrană care înconjură şi protejează un organ; înveliş protector al embionului şi al seminţei plantelor. (< fr. tégument, lat. tegumentum)
(Marele dicţionar de neologisme)
tegumént s. n., pl. teguménte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TEGUMÉNT s. (BOT.) coajă. (~ul unei seminţe.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TEGUMÉNT ~e n. 1) anat. Înveliş exterior al corpului, format dintr-un ansamblu de ţesuturi. 2) bot. Membrană protectoare a seminţei şi a embrionului plantelor. /<fr. tégument, lat. tegumentum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TEGUMÉNT s. n. 1. înveliş organic al corpului mamiferelor; piele. 2. (bot.) membrană care înconjură şi protejează un organ; înveliş protector al embionului şi al seminţei plantelor. (< fr. tégument, lat. tegumentum)
(Marele dicţionar de neologisme)
tegumént s. n., pl. teguménte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TEGUMÉNT s. (BOT.) coajă. (~ul unei seminţe.)
(Dicţionar de sinonime)