telecomandă dex - definiţie, sinonime, conjugare
TELECOMÁNDĂ, telecomenzi, s.f. Transmiterea unei comenzi la distanţă prin mijloace de telecomunicaţie; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Din fr. télécommande.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanţă. – Din fr. télécommander.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELECOM//ÁNDĂ ~énzi f. Comandă la distanţă, transmisă cu ajutorul mijloacelor de telecomunicaţie. /<fr. télécommande
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A TELECOMANDÁ telecománd tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanţă (prin mijloace de telecomunicaţie); a teledirija; a teleghida. /<fr. télécommander
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELECOMÁNDĂ, telecomenzi, s.f. Transmiterea unei comenzi la distanţă; totalitatea mijloacelor tehnice care permit o astfel de transmitere. – Fr. télécommande.
(Dicţionarul limbii române moderne)

TELECOMÁNDĂ s.f. (Tehn.) Transmiterea la distanţă a unei comenzi; ansamblul mijloacelor care permit o astfel de transmitere. [Cf. fr. télécommande].
(Dicţionar de neologisme)

TELECOMANDÁ vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanţă o comandă; a teledirija. [Cf. fr. télécommander].
(Dicţionar de neologisme)

TELECOMÁNDĂ s. f. acţionarea de la distanţă a unor instalaţii; ansamblul mijloacelor folosite.  (< fr. télécommande)
(Marele dicţionar de neologisme)

TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanţă o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander)
(Marele dicţionar de neologisme)

telecomándă s. f. comandă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

telecomandá vb., ind. prez. 1 sg. telecománd, 3 sg. şi pl. telecomándă
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: te tel tele telec teleco

Cuvinte se termină cu literele: da nda anda manda omanda