telefonie dex - definiţie, sinonime, conjugare

telefonie

TELEFONÍE s.f. Transmitere, de obicei bilaterală, la distanţă a sunetelor (transformate în unde electromagnetice) cu ajutorul aparatelor de telefon, legate între ele prin cabluri conducătoare. – Din fr. téléphonie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELEFONÍE f. Transmitere la distanţă şi recepţionare de la distanţă a unor mesaje cu ajutorul telefonului. [G.-D. telefoniei] /<fr. téléphonie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELEFONÍE s.f. Transmitere la distanţă a sunetelor cu ajutorul telefoanelor. [Gen. -iei. / < fr. téléphonie].
(Dicţionar de neologisme)

TELEFONÍE s. f. transmitere la distanţă a vorbirii cu ajutorul telefoanelor. (< fr. téléphonie)
(Marele dicţionar de neologisme)

telefoníe s. f., art. telefonía, g.-d. telefoníi, art. telefoníei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: te tel tele telef telefo

Cuvinte se termină cu literele: ie nie onie fonie efonie