telegraf dex - definiţie, sinonime, conjugare
TELEGRÁF, (1, 2) telegrafe, s.n., (3) telegrafi, s.m 1. S.n. Telecomunicaţie care transmite la distanţă semnale (corespunzătoare literelor şi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalaţiilor necesare în acest scop. ♦ Aparat folosit pentru producerea, recepţia şi transformarea semnalelor telegrafice în scopul transmiterii telegramelor. 2. S.n. (Înv.) Aparat situat pe înălţimi sau în turnuri de semnalizare, pentru transmiterea la distanţă a unor semnale optice. 3. S.m. Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe, mirositoare şi cu tulpina agăţătoare ajungând până la 5-6 metri (Boussingaultia baselloides), sau cu florile mici, roz-purpurii şi cu tulpina fragilă (Tradescantia virginica). – Din fr. télégraphe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELEGRÁF1 ~e n. 1) Mijloc de telecomunicaţie care asigură transmiterea (prin fire conductoare sau prin radiosemnale) a unor informaţii şi înregistrarea lor în punctul de recepţie. 2) Instalaţie pentru transmiterea şi recepţia la distanţă a diferitelor mesaje. 3) Clădire în care se află această instalaţie. [Sil. -le-graf] /<fr. telegraphe, germ. Telegraf
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELEGRÁF2 ~i m. Plantă erbacee agăţătoare, cu frunze în formă de inimă şi cu flori mirositoare albe sau roz-purpurii, folosită în scopuri decorative. /<fr. télégraphe, germ. Telegraph
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

telegráf (-fe), s.n. – 1. Aparat de transmis telegrame. – 2. (S.m.) Plantă (Boussingaultia baseloides). Fr. télégraphe. – Der. (din fr.) telegrafia, vb.; telegrafic, adj.; telegrafie, s.f.; telegrafist, s.m.; telegramă, s.f.
(Dicţionarul etimologic român)

TELEGRÁF s.n. 1. Telecomunicaţie constând în transmiterea la distanţă a semnalelor (corespunzătoare literelor şi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalaţiilor folosite în acest scop. 2. Aparat pentru transmiterea la distanţă a telegramelor. [Pl. -fe, -furi. / < fr. télégraphe, cf. gr. tele – departe, graphein – a scrie].
(Dicţionar de neologisme)

TELEGRÁF s.m. Plantă erbacee originară din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros plăcut, dispuse în ciorchini lungi şi cu tulpina volubilă. [Cf. germ. Telegraphenpflanze].
(Dicţionar de neologisme)

TELEGRÁF I. s. n. 1. telecomunicaţie a semnalelor (corespunzătoare literelor şi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalaţiilor. 2. aparat pentru transmiterea la distanţă a telegramelor. II. s. m. plantă erbacee originară din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros plăcut, dispuse în ciorchini lungi şi cu tulpina volubilă. (< fr. télégraphe)
(Marele dicţionar de neologisme)

telegráf (plantă) s. m. (sil. -graf )
(Dicţionar ortografic al limbii române)

telegráf (telecomunicaţie, aparat) s. n. (sil. -graf), pl. telegráfe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TELEGRÁF s. v. telegramă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: te tel tele teleg telegr

Cuvinte se termină cu literele: af raf graf egraf legraf