telegrame

TELEGRÁM s.n. v. telegramă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELEGRÁMĂ, telegrame, s.f. Comunicare (scurtă) la distanţă transmisă prin mijloacele cele mai rapide (telefon, telegraf); formularul pe care este scrisă această comunicare. [Var.: (înv.) telegrám s.n.] – Din fr. télégramme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELEGRÁM//Ă ~e f. 1) Comunicare transmisă cu ajutorul telegrafului (sau prin telefon). 2) Formular pentru a scrie textul unei telegrame. [G.-D. telegramei] /<fr. télégramme, germ. Telegramm
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELEGRÁMĂ s.f. Comunicare transmisă cu ajutorul telegrafului sau prin alt mijloc (telefon, etc.); formular pe care este transcrisă această comunicare. [< fr. télégramme, cf. germ. Telegramm < gr. tele – departe, gramme – scriere].
(Dicţionar de neologisme)

TELEGRÁMĂ s. f. 1. comunicare transmisă cu ajutorul (radio)telegrafului; formularul pe care este transcrisă. 2. (enigmistică) anagramă mai complexă, pentru a cărei rezolvare se ţine seama de aceleaşi reguli ca la cartea de vizită. (< fr. télégramme)
(Marele dicţionar de neologisme)

telegrámă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. telegrámei; pl. telegráme
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TELEGRÁMĂ s. (ieşit din uz) depeşă, (reg.) telegraf, (Maram. şi Transilv.) şurgăn.
(Dicţionar de sinonime)