teluric

TELÚRIC, -Ă, telurici, -ce, adj. (Livr.) Care aparţine Pământului, privitor la pământ; pământesc. ♢ Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. – Din fr. tellurique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TELÚRI//C¹ ~că (~ci, ~ce) Care conţine telur; cu telur în componenţă. Compus ~. ♢ Acid ~ acid foarte slab, obţinut prin oxidarea telurului cu acid clorhidric. /<fr. tellurique, germ. tellurisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELÚRI//C² ~că (~ci, ~ce) livr. Care ţine de Pământ; propriu Pământului; pământesc; terestru. ♢ Curent ~ curent electric care circulă prin sol. /<fr. tellurique, germ. telurisch
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TELÚRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Referitor la pământ, pământesc. ♦ (Fiz.) Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. 2. Acid teluric = acid foarte slab care se obţine prin oxidarea telurului cu acid cloric. [< fr. tellurique, cf. lat. tellus – pământ].
(Dicţionar de neologisme)

TELÚRIC, -Ă adj. 1. referitor la pământ, pământesc, terestru. o curent ~ = curent electric care circulă prin sol. 2. care conţine telur. o acid ~ = acid foarte slab obţinut prin oxidarea telurului cu acid cloric. (< fr. tellurique)
(Marele dicţionar de neologisme)

telúric adj. m., pl. telúrici; f. sg. telúrică, pl. telúrice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TELÚRIC adj. v. pământesc, terestru.
(Dicţionar de sinonime)