tematică dex - definiţie, sinonime, conjugare
TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care ţine de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (În sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinenţă, şi care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S.f. Totalitatea temelor sau tema esenţială a unei lucrări literare, artistice, ştiinţifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TEMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de o temă; propriu unei teme. ♢ Plan ~ plan în care se fixează toate temele de lucru într-un anumit domeniu. /<fr. thématique, germ. Thematik
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TEMÁTI//CĂ ~ci f. Ansamblu de teme abordate într-o operă artistică sau ştiinţifică. [G.-D. tematicii] /<fr. thématique, germ. Thematik
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TEMÁTIC, -Ă, tematici, -e, adj. 1. Privitor la teme, făcut pe teme. 2. (În expr.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinenţă, şi care, adăugată la rădăcină, formează împreună cu aceasta o temă. – Fr. thématique (<gr.).
(Dicţionarul limbii române moderne)

TEMÁTICĂ, tematici, s.f. Totalitatea temelor sau tema esenţială a unei lucrări literare, artistice, ştiinţifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Fr. thématique. (< gr.).
(Dicţionarul limbii române moderne)

TEMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la teme, alcătuit pe anumite teme. 2. (Fon.) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinenţă şi care, împreună cu rădăcina, formează tema. [Cf. fr. thématique].
(Dicţionar de neologisme)

TEMÁTICĂ s.f. Totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, ştiinţifice etc. [Cf. fr. thématique].
(Dicţionar de neologisme)

TEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la o temă. o vocală ~ă = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinenţă şi care, împreună cu rădăcina, formează tema. 2. alcătuit pe anumite teme. II. s. f. totalitatea temelor dintr-un grup de opere literare, artistice, ştiinţifice etc. (< fr. thématique, /II/ germ. Thematik)
(Marele dicţionar de neologisme)

temátic adj. m., pl. temátici; f. sg. temátică, pl. temátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

temátică s. f., g.-d. art. temáticii; pl. temátici
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TEMÁTICĂ s. v. problematică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: te tem tema temat temati

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica atica matica