temperant
TEMPERÁN//T1 ~tă (~ţi, ~te) rar 1) Care temperează. 2) (despre medicamente) Care are proprietatea de a calma; calmant; liniştitor. /<fr. tempérant, lat. temperans
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁNT2 ~e n. Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitaţiile nervoase; analgezic; sedativ; calmant. /<fr. tempérant, lat. temperans
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care temperează, linişteşte; odihnitor, sobru. // s.n. Medicament calmant. [Cf. fr. tempérant].
(Dicţionar de neologisme)
TEMPERÁNT, -Ă adj. care temperează. (< fr. tempérant, lat. temperans)
(Marele dicţionar de neologisme)
temperánt adj. m., pl. temperánţi; f. sg. temperántă, pl. temperánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TEMPERÁNT2 ~e n. Medicament care are proprietatea de a calma durerea sau excitaţiile nervoase; analgezic; sedativ; calmant. /<fr. tempérant, lat. temperans
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TEMPERÁNT, -Ă adj. care temperează. (< fr. tempérant, lat. temperans)
(Marele dicţionar de neologisme)
temperánt adj. m., pl. temperánţi; f. sg. temperántă, pl. temperánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)