tenacitate

TENACITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi tenace (1); stăruinţă, perseverenţă, dârzenie. 2. Proprietate a unui material de a se deforma relativ mult, sub acţiunea unor solicitări exterioare, înainte de a se rupe. ♦ Mărime caracteristică unui material solid, egală cu deformaţia lui specifică la rupere. – Din fr. ténacité, lat. tenacitas, -atis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TENACITÁTE f. 1) Caracter tenace; asiduitate; insistenţă; perseverenţă. 2) tehn. Capacitate de rezistenţă la rupere. [G.-D. tenacităţii] /<fr. tenacité, lat. tenacitas, ~atis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TENACITÁTE s.f. 1. Calitatea de a fi tenace; stăruinţă, îndârjire, perseverenţă. 2. Calitatea unui corp de a fi rezistent la rupere. [Cf. fr. ténacité, it. tenacità].
(Dicţionar de neologisme)

TENACITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi tenace; stăruinţă, perseverenţă. 2. calitatea unui material solid de a fi rezistent la rupere. (< fr. tenacité, lat. tenacitas)
(Marele dicţionar de neologisme)

tenacitáte s. f., g.-d. art. tenacităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TENACITÁTE s. 1. v. stăruinţă. 2. perseverenţă, răbdare, stăruinţă. (Dovedeşte multă ~ în acţiunile sale.) 3. dârzenie, încăpăţânare, îndărătnicie, perseverenţă, persistenţă, stăruinţă, (rar) cerbicie. (Obiectiv urmărit cu ~.) 4. v. tărie.
(Dicţionar de sinonime)