tenor dex - definiţie, sinonime, conjugare

tenor

[Sinonime]
TENÓR, tenori, s.m. 1. Cea mai înaltă voce bărbătească; cântăreţ care are o astfel de voce. ♢ Tenor dramatic = voce de tenor cu un timbru asemănător baritonului; cântăreţ cu o astfel de voce. 2. Categorie de instrumente de suflat cu registrul cel mai înalt. – Din fr. ténor, it. tenore.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TEN//ÓR1 ~oáre n. 1) Voce bărbătească cu cel mai înalt registru. 2) Instrument muzical de suflat al cărui registru corespunde acestei voci. /<fr. ténor, it. tenore
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TENÓR2 ~i m. Cântăreţ care are vocea cu cel mai înalt registru. /<fr. ténor, it. tenore
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TENÓR s.m. 1. Vocea bărbătească cea mai înaltă; cântăreţ care are o astfel de voce. 2. Categorie de instrumente cu registrul între alto şi bariton. [Cf. fr. ténor, it. tenore].
(Dicţionar de neologisme)

TENÓR s. m. 1. vocea bărbătească cu registrul cel mai înalt; cântăreţ cu o astfel de voce. ♢ (p. ext.) instrument de suflat cu registru corespunzător vocii unui tenor. 2. (în muzica polifonică) voce între alto şi bas. 3. (acc. ténor) melodia de bază, vocea principală în repertoriul gregorian (sec. XII-XVI). (< fr. ténor, it. tenore)
(Marele dicţionar de neologisme)

tenór s. m., pl. tenóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TENÓR s. (MUZ.) (înv.) tenorist.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: te ten teno

Cuvinte se termină cu literele: or nor enor