terariu

TERÁRIU, terarii, s.n. 1. (Rar) Stâncărie. 2. Spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea şerpilor, broaştelor ţestoase etc. – Din lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TERÁRI//U ~i n. 1) Încăpere special amenajată în care se întreţin diferite animale mici terestre, în special reptile, pentru a fi studiate. 2) Teren stâncos, amenajat în mod special pentru cultivarea unei anumite plante. /<lat., fr., engl. terrarium, germ. Terrarium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TERÁRIU s.n. Încăpere unde sunt crescute, pentru a fi observate, diferite animale mici terestre (şerpi, şopârle etc.). ♦ Teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unei anumite plante. [Pron. -riu. / < fr., lat. terrarium, germ. Terrarium].
(Dicţionar de neologisme)

TERÁRIU s. n. 1. spaţiu amenajat pentru creşterea şi observarea diferitelor animale mici terestre (şerpi, şopârle, broaşte ţestoase etc.). 2. teren stâncos amenajat special pentru cultivarea unor anumite plante. (< fr., lat. terrarium, germ. Terrarium)
(Marele dicţionar de neologisme)

teraríu s. n. [-riu pron. -riu], art. teraríul; pl. teraríi, art. teraríile (sil. -ri-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)