teriac

TERIÁC, teriacuri, s.n. (Rar) Remediu împotriva otrăvurilor. [Pr.: -ri-ac] – Din fr. thériaque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TERIÁC ~uri n. rar 1) Leac folosit în trecut ca remediu contra substanţelor toxice ajunse în organism. 2) Medicament considerat (mai ales în trecut) universal; panaceu. /<turc. tiryak
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TERIÁC s.n. 1. (Ant.) Compoziţie medicamentoasă folosită ca remediu contra muşcăturilor de şarpe şi în multe maladii. 2. Medicament universal; panaceu. [Pron. -ri-ac. / cf. fr. thériaque, gr. theriake (antidosis) – antidot contra animalelor veninoase, sălbatice].
(Dicţionar de neologisme)

TERIÁC s. n. 1. (ant.) medicament contra muşcăturilor de şarpe şi în multe maladii. 2. remediu contra otrăvurilor, migrenelor etc.; panaceu. (< fr. thériaque)
(Marele dicţionar de neologisme)

teriác (antidot, panaceu) s. n. (sil. -ri-ac), pl. teriácuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)