termoelectricitate
TERMOELECTRICITÁTE s.f. Parte a fizicii care studiază efectele apărute în conductoare sau în semiconductoare şi care constau în interacţiuni între efectele termice şi cele electrice. – Din fr. thermo-électricité.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TERMOELECTRICITÁTE f. Ramură a fizicii care studiază relaţiile dintre fenome-nele termice şi cele electrice. [G.-D. termoelectricităţii; Sil. -mo-e-lec-tri-] /<fr. thermoélectricité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TERMOELECTRICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care studiază relaţiile dintre fenomenele electrice şi cele termice. [Pron. -mo-e-. / cf. fr. thermo-électricité].
(Dicţionar de neologisme)
TERMOELECTRICITÁTE s. f. 1. energie electrică produsă prin transformarea directă a energiei termice. 2. ramură a fizicii care studiază relaţiile dintre fenomenele electrice şi cele termice. (< fr. thermo-électricité)
(Marele dicţionar de neologisme)
termoelectricitáte s. f. (sil. -mo-e-), g.-d. art. termoelectricităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TERMOELECTRICITÁTE f. Ramură a fizicii care studiază relaţiile dintre fenome-nele termice şi cele electrice. [G.-D. termoelectricităţii; Sil. -mo-e-lec-tri-] /<fr. thermoélectricité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TERMOELECTRICITÁTE s. f. 1. energie electrică produsă prin transformarea directă a energiei termice. 2. ramură a fizicii care studiază relaţiile dintre fenomenele electrice şi cele termice. (< fr. thermo-électricité)
(Marele dicţionar de neologisme)
termoelectricitáte s. f. (sil. -mo-e-), g.-d. art. termoelectricităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)