tetracord dex - definiţie, sinonime, conjugare

tetracord

TETRACÓRD, tetracorduri, s.n. 1. Liră antică cu patru coarde. 2. Şir de patru sunete dintr-o scară muzicală. – Din fr. tétracorde.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TETRACÓRD ~uri n. Grup de patru sunete consecutive ale unei scări muzicale. /<fr. tétracorde, lat. tetrachordon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TETRACÓRD s.n. 1. Liră antică cu patru coarde. 2. Grup de patru sunete limitate într-un interval de cvartă. [Cf. fr. tétracorde, lat., gr. tetrachordon < tetra – cu patru, chorde – coardă].
(Dicţionar de neologisme)

TETRACÓRD s. n. 1. liră antică cu patru coarde. 2. fragment al unei game din patru sunete consecutive, ale cărui extreme formează o cvartă. (< fr. tétracorde)
(Marele dicţionar de neologisme)

tetracórd s. n. (sil. -tra-), pl. tetracórduri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: te tet tetr tetra tetrac

Cuvinte se termină cu literele: rd ord cord acord racord