tetrarh

TETRÁRH, tetrarhi, s.m. 1. Guvernatorul unei tetrarhii. 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. – Din lat. tetrarches, ngr. tetrárchis, fr. tétrarque.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TETRÁRH ~i m. 1) Guvernator al unei tetrarhii. 2) Principe tributar de la hotarele de răsărit ale imperiului roman. /<lat. tetrarches, ngr. tetrárchis, fr. tétrarque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TETRÁRH s.m. 1. Guvernatorul unei tetrarhii. 2. Titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. [< lat., gr. tetrarches < tetra – patru, archos – şef].
(Dicţionar de neologisme)

TETRÁRH s. m. 1. guvernator al unei tetrarhii. 2. titlu dat de romani anumitor principi tributari de la frontierele răsăritene ale imperiului. (< fr. tétrarque, lat. tetrarches, gr. tetrarkhes)
(Marele dicţionar de neologisme)

tetrárh s. m. (sil. mf. tetr-), pl. tetrárhi
(Dicţionar ortografic al limbii române)