tetrarhie dex - definiţie, sinonime, conjugare

tetrarhie

TETRARHÍE, tetrarhii, s.f. Sistem politic (instituit de Diocleţian) potrivit căruia administrarea Imperiului Roman era împărţită în patru părţi, cu patru conducători. ♦ Timpul cât guverna un tetrarh. – Din fr. tétrarchie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TETRARHÍ//E ~i f. (în Imperiul Roman) Formă de conducere în care puterea de stat era împărţită între patru conducători, fiecare având teritoriul său de guvernare. [G.-D. tetrarhiei; Sil. tetr-] /<fr. tétrarchie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TETRARHÍE s.f. Formă de guvernământ în Imperiul roman (instituită de Diocleţian), în care autoritatea era împărţită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. ♦ Subdiviziune a falangei macedonene. ♦ A patra parte dintr-o ţară, supusă autorităţii unui tetrarh. [Gen. -iei. / < lat. tetrarchia].
(Dicţionar de neologisme)

TETRARHÍE s. f. 1. a patra parte dintr-o ţară, supusă autorităţii unui tetrarh (1). 2. formă de guvernământ în Imperiul Roman (instituită de Diocleţian), în care autoritatea era împărţită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. 3. subdiviziune a falangei macedonene. (< fr. tétrarchie)
(Marele dicţionar de neologisme)

tetrarhíe s. f. (sil. mf. tetr-), art. tetrarhía, g.-d. art. tetrarhíei; pl. tetrarhíi, art. tetrarhíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: te tet tetr tetra tetrar

Cuvinte se termină cu literele: ie hie rhie arhie rarhie