tibet

TIBÉT s.n. (Înv.) Numele unei ţesături de lână. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TIBÉT ~uri n. 1) Ţesătură de lână divers colorată. 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. /<turc. tibet
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tibét (-turi), s.n. – Stofă de lînă. Fr. thibet.
(Dicţionarul etimologic român)

tibét s. n., (sorturi) pl. tibéturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

tibét s.n. (înv.) 1. numele unei ţesături de lână de oaie din Tibet. 2. basma neagră de satin.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)