ticăloasă

TICĂLÓS, -OÁSĂ, ticăloşi, -oase, adj., s.m. şi f. 1. (Persoană) care comite fapte reprobabile; nemernic. 2. (Înv.) (Persoană) care se găseşte într-o stare jalnică; (om) vrednic de milă, sărman, nenorocit. – Ticală (înv. „mizerie”, et. nec.) + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TICĂL//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) şi substantival (despre persoane) 1) Care este în stare să comită fapte nedemne; netrebnic; abject; mârşav; nemernic; josnic; infam. 2) Care se află într-o stare de plâns; vrednic de milă; jalnic. /ticală + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ticălós adj. m., s. m., pl. ticălóşi; f. sg. ticăloásă, pl. ticăloáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TICĂLÓS adj. v. biet, debil, delicat, deplorabil, firav, fragil, gingaş, jalnic, lamentabil, mizerabil, nenorocit, nevoiaş, pirpiriu, plăpând, prizărit, sărac, sărman, sfrijit, slab, slăbuţ, şubred.
(Dicţionar de sinonime)

TICĂLÓS adj., s. 1. adj., s. abject, infam, josnic, mişel, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, (pop.) becisnic, (înv. şi reg.) ticăit, (reg.) pălăvatic, proclet, (Ban.) bedaş, (înv.) fărădelege, vil, (fig.) infect, murdar. (Un om ~.) 2. adj. infam, josnic, mişel, mişelesc, mizerabil, mârşav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, (livr.) ignobil, sacrileg, (înv. şi pop.) parşiv, scârnav, (Mold.) chiolhănos, (înv.) blestemăţesc, fărădelege, scârbavnic, scârbelnic, scârbit, verigaş, verigăşos, (fig.) murdar, spurcat. (Faptă ~oasă.) 3. s. bandit, nemernic, tâlhar. (Un ~ de negustor.) 4. adj., s. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, (înv. şi pop.) pustiu, (pop. şi fam.) pârdalnic, (pop.) împeliţat, jurat, (înv. şi reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret. (~ul de el!) 5. adj. mizerabil, păcătos, rău, urât. (Era o vreme ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TICĂLÓS adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.
(Dicţionar de sinonime)