tiliaceu

TILIACÉU, tiliacee, s.n. (La pl.) Familie de plante lemnoase sau (rar) erbacee, al căror tip este teiul (Tilia); (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. ♢ (Adjectival) Plantă tiliacee. [Pr.: -li-a-] – Din fr. tiliacées.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TILIACÉ//U ~e n. 1) la pl. Familie de plante lemnoase (arbori, arbuşti), cu frunze căzătoare, cu flori mici, dispuse în inflorescenţe, ramificate şi cu fructe capsule sau nucule (reprezentant: teiul). 2) Plantă din această familie. [Sil. -li-a-] /<fr. tiliacées
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TILIACÉU, -ÉE, tiliacei, -ee, adj. Care face parte din familia teiului. ♦ (Substantivat, n.; la pl.) Familie de arbori al căror tip este teiul; (şi la sg.) arbore care face parte din această familie. [Pr.: -li-a-] – Fr. tiliacées.
(Dicţionarul limbii române moderne)

tiliacéu adj. n., s. n. (sil. -li-a-), f. tiliacée; pl. n. şi f. tiliacée
(Dicţionar ortografic al limbii române)