TIMBRÁ, timbrez, vb I. Tranz. 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare, pe un act oficial etc.; p. ext. a plăti o taxă de timbru. 2. (Despre cântăreţi) A-şi exersa vocea în vederea obţinerii unui timbru plăcut şi bine marcat. – Din fr. timbrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TIMBR//Á ~éz tranz. (scrisori, acte etc.) A înzestra cu timbre (drept taxă sau impozit). [Sil. tim-bra] /<fr. timbrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TIMBRÁ vb. I. tr. A aplica, a lipi timbrul legal pe o scrisoare, pe un act etc. [< fr. timbrer].
(Dicţionar de neologisme)
TIMBRÁ vb. tr. 1. a aplica un timbru; (p. ext.) a plăti o taxă de timbru. 2. (despre cântăreţi) a-şi exersa vocea pentru obţinerea unui timbru (II) plăcut şi bine marcat. (< fr. timbrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
timbrá vb., ind. prez. 1 sg. timbréz, 3 sg. şi pl. timbreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TIMBRÁ vb. a franca, a marca. (A ~ o scrisoare.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A TIMBR//Á ~éz tranz. (scrisori, acte etc.) A înzestra cu timbre (drept taxă sau impozit). [Sil. tim-bra] /<fr. timbrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TIMBRÁ vb. tr. 1. a aplica un timbru; (p. ext.) a plăti o taxă de timbru. 2. (despre cântăreţi) a-şi exersa vocea pentru obţinerea unui timbru (II) plăcut şi bine marcat. (< fr. timbrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
timbrá vb., ind. prez. 1 sg. timbréz, 3 sg. şi pl. timbreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TIMBRÁ vb. a franca, a marca. (A ~ o scrisoare.)
(Dicţionar de sinonime)