timbrare dex - definiţie, sinonime, conjugare
TIMBRÁ, timbrez, vb I. Tranz. 1. A aplica timbrul legal pe o scrisoare, pe un act oficial etc.; p. ext. a plăti o taxă de timbru. 2. (Despre cântăreţi) A-şi exersa vocea în vederea obţinerii unui timbru plăcut şi bine marcat. – Din fr. timbrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TIMBRÁRE, timbrări, s.f. Acţiunea de a timbra şi rezultatul ei. – V. timbra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TIMBR//Á ~éz tranz. (scrisori, acte etc.) A înzestra cu timbre (drept taxă sau impozit). [Sil. tim-bra] /<fr. timbrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TIMBRÁ vb. I. tr. A aplica, a lipi timbrul legal pe o scrisoare, pe un act etc. [< fr. timbrer].
(Dicţionar de neologisme)

TIMBRÁRE s.f. Acţiunea de a timbra şi rezultatul ei. [< timbra].
(Dicţionar de neologisme)

TIMBRÁ vb. tr. 1. a aplica un timbru; (p. ext.) a plăti o taxă de timbru. 2. (despre cântăreţi) a-şi exersa vocea pentru obţinerea unui timbru (II) plăcut şi bine marcat. (< fr. timbrer)
(Marele dicţionar de neologisme)

timbrá vb., ind. prez. 1 sg. timbréz, 3 sg. şi pl. timbreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

timbráre s. f., g.-d. art. timbrării; pl. timbrări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TIMBRÁ vb. a franca, a marca. (A ~ o scrisoare.)
(Dicţionar de sinonime)

TIMBRÁRE s. francare, marcare. (~ unei scrisori.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tim timb timbr timbra

Cuvinte se termină cu literele: re are rare brare mbrare