timin dex - definiţie, sinonime, conjugare

timin

timín s. m., pl. timíni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

timín s.n. (înv.) veche monedă turcească, folosită pentru salbe aşezate pe frunte.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ti tim timi

Cuvinte se termină cu literele: in min imin