timol
TIMÓL, (2) timoluri, s.n. 1. Compus organic din clasa fenolilor, care se găseşte în unele uleiuri eterice sau se prepară pe cale sintetică, fiind folosit în special ca medicament. 2. (Med.) Probă de laborator pentru verificarea funcţiilor ficatului. – Din fr. thymol.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TIMÓL s. n. 1. compus organic cu miros aromatic şi gust pişcător, în unele uleiuri eterice, antiseptic. 2. probă de laborator pentru verificarea funcţiilor ficatului. (< fr. thymol)
(Marele dicţionar de neologisme)
timól s. n., (probe de laborator) pl. timóluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TIMÓL s. n. 1. compus organic cu miros aromatic şi gust pişcător, în unele uleiuri eterice, antiseptic. 2. probă de laborator pentru verificarea funcţiilor ficatului. (< fr. thymol)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)