timorat dex - definiţie, sinonime, conjugare
TIMORÁ, timorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A speria; a intimida. – Din timorat (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TIMORÁT, -Ă, timoraţi, -te, adj. (Livr.) Stăpânit de frică sau de emoţie; temător, intimidat, speriat. – Din fr. timoré, lat. timoratus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TIMORÁ//T ~tă (~ţi, ~te) rar Care manifestă lipsă de îndrăzneală; stăpânit de teamă sau de emoţii; timid; sfios; jenat; ruşinos. /<fr. timoré
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TIMORÁT, -Ă adj. (Liv.) Înfricoşat; intimidat, speriat. [Cf. fr. timoré, lat. timoratus].
(Dicţionar de neologisme)

TIMORÁ vb. tr. a înspăimânta, a intimida. (< timorat)
(Marele dicţionar de neologisme)

TIMORÁT, -Ă adj. stăpânit de teamă, intimidat, speriat. (< fr. timoré, lat. timoratus)
(Marele dicţionar de neologisme)

timorá vb., ind. prez. 1 sg. timoréz, 3 sg. şi pl. timoreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

timorát adj. m., pl. timoráţi; f. sg. timorátă, pl. timoráte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TIMORÁ vb. v. intimida, speria.
(Dicţionar de sinonime)

TIMORÁT adj. v. fricos, intimidat, sălbatic, speriat, sperios, temător.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tim timo timor timora

Cuvinte se termină cu literele: at rat orat morat imorat