tinerețe dex - definiţie, sinonime, conjugare
TINERÉŢE, tinereţi, s.f. 1. Perioadă din viaţa omului între copilărie şi maturitate. ♦ Perioada de început a existenţei unui animal sau a unui copac. 2. Stare a omului tânăr (caracterizată prin vigoare, prospeţime, avânt). 3. Oameni tineri; tineret. – Tânăr + suf. -eţe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TINERÉŢ//E ~i f. 1) Perioadă a vieţii omului de la adolescenţă până la vârsta medie. ♢ Din ~ de pe când (cineva) era tânăr. 2) Perioadă iniţială în existenţa unui organism anumal sau vegetal. 3) Comportare de om tânăr. 4) fig. v. TINERET. [G.-D. tinereţii] /tânăr + suf. ~eţe
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TINERÉŢĂ s.f. v. tinereţe.
(Dicţionarul limbii române moderne)

tineréţe s. f., art. tineréţea, g.-d. art. tineréţii; pl. tineréţi, art. tineréţile
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TINERÉŢE s. (înv. şi fam.) juneţe, (înv. şi reg.) junie, tinerie, (reg.) tinerime. (Amintiri de ~.)
(Dicţionar de sinonime)

TINERÉŢE s. v. tineret, tinerime.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Tinereţebătrâneţe
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ti tin tine tiner tinere

Cuvinte se termină cu literele: te ete rete erete nerete