tisulară
TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (Anat.) Care aparţine ţesuturilor, privitor la ţesuturi. – Din fr. tissulaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TISULÁR ~ă (~i, ~e) anat. Care ţine de ţesuturi; propriu ţesuturilor. /<fr. tissulaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TISULÁR, -Ă adj. (Anat.) Referitor la ţesuturi, al ţesuturilor. [Cf. fr. tissulaire].
(Dicţionar de neologisme)
TISULÁR, -Ă adj. (anat.) referitor la ţesuturi. (< fr. tissulaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
tisulár adj. m., pl. tisulári; f. sg. tisuláră, pl. tisuláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TISULÁR ~ă (~i, ~e) anat. Care ţine de ţesuturi; propriu ţesuturilor. /<fr. tissulaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TISULÁR, -Ă adj. (anat.) referitor la ţesuturi. (< fr. tissulaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
tisulár adj. m., pl. tisulári; f. sg. tisuláră, pl. tisuláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)