tiutiun
TIUTIÚN s.n. v. TUTÚN, (2) tutunuri, s.n. 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă, cu frunze mari şi moi, de un verde-închis, cu flori trandafirii reunite în buchete (Nicotiana tabacum). ♢ Compus: tutun-turcesc = varietate de tutun cu tulpina ramificată şi cu flori galbene-verzui (Nicotiana rustica). 2. Frunzele de tutun (1), care, supuse unui tratament special, se fumează, se prizează sau se mestecă. 3. (Înv.) Pachet de tutun (2). [Var.: tiutiun s.n.] – [DLRM]
(Alte dicţionare)
(Alte dicţionare)