tocătură
TOCĂTÚRĂ, tocături, s.f. 1. Carne tocată (şi amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri. 2. P. gener. Ceea ce a fost tocat. Tocătură de paie. – Toca + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TOCĂTÚR//Ă ~i f. 1) Material mărunţit prin tocare. 2) Carne tocată amestecată, de obicei, cu anumite ingrediente, servind la prepararea diferitelor feluri de mâncare. /a toca + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
tocătúră s. f., g.-d. art. tocătúrii; pl. tocătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TOCĂTÚR//Ă ~i f. 1) Material mărunţit prin tocare. 2) Carne tocată amestecată, de obicei, cu anumite ingrediente, servind la prepararea diferitelor feluri de mâncare. /a toca + suf. ~tură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)