tolerant
[Sinonime]
TOLERÁNT, -Ă, toleranţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care tolerează; îngăduitor, indulgent. – Din fr. tolérant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TOLERÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care tolerează; îngăduitor; indulgent; iertător. /<fr. tolérant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TOLERÁNT, -Ă adj. Îngăduitor, indulgent. [Cf. fr. tolérant].
(Dicţionar de neologisme)
TOLERÁNT, -Ă adj. care tolerează; îngăduitor, indulgent. (< fr. tolérant)
(Marele dicţionar de neologisme)
toleránt adj. m., pl. toleránţi; f. sg. tolerántă, pl. toleránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TOLERÁNT adj. v. concesiv.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Tolerant ≠ intolerant, intransigent, netolerant
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TOLERÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care tolerează; îngăduitor; indulgent; iertător. /<fr. tolérant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TOLERÁNT, -Ă adj. care tolerează; îngăduitor, indulgent. (< fr. tolérant)
(Marele dicţionar de neologisme)
toleránt adj. m., pl. toleránţi; f. sg. tolerántă, pl. toleránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TOLERÁNT adj. v. concesiv.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Tolerant ≠ intolerant, intransigent, netolerant
(Dicţionar de antonime)