tolomac dex - definiţie, sinonime, conjugare

tolomac

TOLOMÁC, -Ă, tolomaci, -ce, s.m. şi f., adj. (Om) molâu, bleg, tont. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TOLOMÁ//C ~ci m. Persoană care vădeşte lipsă de educaţie; om cu apucături grosolane; bădăran; ţopârlan; mârlan; mitocan. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

tolomác s. m., adj. m., pl. tolomáci; f. sg. tolomácă, g.-d. art. tolomácei, pl. tolomáce
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: to tol tolo tolom toloma

Cuvinte se termină cu literele: ac mac omac lomac olomac