tonant
TONÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care face zgomot puternic (ca tunetul). /<fr. tonnant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TONÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care tună, tunător. [< fr. tonnant, lat. tonnans].
(Dicţionar de neologisme)
TONÁNT, -Ă adj. care tună, tunător. (< it. tonante, fr. tonnant, lat. tonnans)
(Marele dicţionar de neologisme)
tonánt adj. m., pl. tonánţi; f. sg. tonántă, pl. tonánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TONÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care tună, tunător. [< fr. tonnant, lat. tonnans].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
tonánt adj. m., pl. tonánţi; f. sg. tonántă, pl. tonánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)