tonou
TONÓU, tonouri, s.n. Evoluţie a unui avion aliat în zbor orizontal, în care acesta execută o mişcare de rotaţie în jurul axei sale longitudinale fără a-şi schimba direcţia sau înălţimea de zbor. – Din fr. tonneau.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TONÓU ~ ri n. Figură de acrobaţie aeriană a unui avion în zbor, care descrie o rotaţie în jurul axei longitudinale, fără a-şi schimba direcţia sau înălţimea de deplasare. /<fr. tonneau
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TONÓU s.n. Figură acrobatică în care avionul execută o răsucire completă, laterală, în sensul zborului, fără a schimba înălţimea sau direcţia. [< fr. tonneau].
(Dicţionar de neologisme)
TONÓU s. n. figură acrobatică aeriană în care avionul execută o răsucire completă în jurul axului său longitudinal. (< fr. tonneau)
(Marele dicţionar de neologisme)
tonóu s. n., art. tonóul; pl. tonóuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TONÓU ~ ri n. Figură de acrobaţie aeriană a unui avion în zbor, care descrie o rotaţie în jurul axei longitudinale, fără a-şi schimba direcţia sau înălţimea de deplasare. /<fr. tonneau
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
TONÓU s. n. figură acrobatică aeriană în care avionul execută o răsucire completă în jurul axului său longitudinal. (< fr. tonneau)
(Marele dicţionar de neologisme)
tonóu s. n., art. tonóul; pl. tonóuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)