toporel

TOPORÉL, toporele, s.n. (Rar) Toporaş (1). – Topor + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

toporél s. n., pl. toporéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
TOPORÉL s. v. toporaş.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: to top topo topor topore

Cuvinte se termină cu literele: el rel orel porel oporel