toptanul dex - definiţie, sinonime, conjugare

toptanul

TOPTÁNUL s.n. art. în loc. adj. şi adv. v. TOPTAN. (Pop.; în loc. adj. şi adv.) Cu toptanul = (care este) în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. (care este) foarte mult, din belşug. [DEX \'98]
(Alte dicţionare)

toptánul (cu ~) (fam.) loc. adv.
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)


Cuvinte care încep cu literele: to top topt topta toptan

Cuvinte se termină cu literele: ul nul anul tanul ptanul