torcătoare

TORCĂTÓR, -OÁRE, torcători, -oare, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care toarce (manual sau mecanic). 2. S.f. Maşină sau unealtă pentru torsul materiilor textile. – Toarce + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TORCĂT//OÁRE ~óri f. Maşină pentru toarcerea fibrelor textile; maşină de tors. /a toarce + suf. ~toare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TORCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Muncitor care lucrează la maşina de tors. /a toarce + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

torcătoáre (persoană) s. f., g.-d. art. torcătoárei; pl. torcătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

torcătoáre (maşină) s. f., g.-d. art. torcătórii; pl. torcătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

torcătór s. m., pl. torcătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TORCĂTÓR s. v. filator.
(Dicţionar de sinonime)