toriu dex - definiţie, sinonime, conjugare

toriu

TÓRIU s.n. Element chimic radioactiv, cu aspect asemănător cu cel al platinei, folosit la fabricarea sitelor pentru lămpile de iluminat cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice, drept combustibil nuclear etc. – Din fr. thorium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TÓRIU n. Metal radioactiv, alb-cenuşiu, folosit în tehnica şi energetica nucleară. /<fr. thorium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TÓRIU s.n. Metal radioactiv de culoare cenuşie-închisă, întrebuinţat la fabricarea sitelor pentru lămpile care luminează cu gaz aerian, pentru activarea filamentelor tuburilor electronice etc. [Pron. -riu, scris şi thoriu. / < fr. thorium].
(Dicţionar de neologisme)

TÓRIU s. n. metal radioactiv nefisionabil, din grupa actinidelor, cenuşiu, greu fuzibil, ductil. (< fr. thorium)
(Marele dicţionar de neologisme)

tóriu s. n. [-riu pron, -riu], art. tóriul; simb. Th
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: to tor tori

Cuvinte se termină cu literele: iu riu oriu