torsătură

TORSĂTÚRĂ, torsături, s.f. Ceea ce s-a tors (1); tors¹ (1). – Tors¹ + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

Sinonime:
TORSĂTÚRĂ s. v. tort.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: to tor tors torsa torsat

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura satura