torsiune

TORSIÚNE, torsiuni, s.f. 1. Deplasare relativă a două secţiuni paralele şi transversale ale unui obiect solid; răsucire. ♦ Indice care arată gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrântitură, luxaţie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. torsion.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TORSIÚN//E ~i f. 1) tehn. Operaţie de răsucire a unui material, corp în jurul axei. 2) Traumatism constând din întinderea sau din ruperea ligamentelor unei articulaţii; entorsă. [Sil. -si-u-] /<fr. torsion
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TORSIÚNE s.f. 1. Răsucire. ♦ (Text.) Indice care arată gradul de torsionare a unui semitort, exprimat prin numărul de răsucituri pe unitatea de lungime. 2. (Mat.) Calitate caracteristică a curbelor (din spaţiu). 3. Scrântitură, luxaţie. [Pron. -si-u-. / < fr. torsion, cf. lat. torsio < torquere – a răsuci].
(Dicţionar de neologisme)

TORSIÚNE s. f. 1. răsucire. ♢ (text.) indice care arată gradul de torsiune a unui semitort, exprimat prin numărul de răsucituri pe unitatea de lungime. 2. (mat.) calitatea caracteristică a curbelor (din spaţiu). 3. scrântitură, luxaţie. (< fr. torsion, lat. torsio)
(Marele dicţionar de neologisme)

torsiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. torsiúnii; pl. torsiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TORSIÚNE s. v. răsucire.
(Dicţionar de sinonime)

TORSIÚNE s. v. deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrânti-tură, sucire.
(Dicţionar de sinonime)