traforat

TRAFORÁ, traforez, vb. I. Tranz. (Rar) A face lucrări de traforaj. – Din it. traforare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRAFORÁT, -Ă, traforaţi, -te, adj. Care este prelucrat, executat prin traforare. 2. (Arhit.) Ornament cu trafoare. – V. trafora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRAFOR//Á ~éz tranz. rar (figuri artistice, piese de lemn sau de metal etc.) A supune traforajului. /<it. traforare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

traforá (-réz, -át), vb. – A decupa ornamente din tăblii subţiri de lemn cu un ferăstrău special. It. traforare. – Der. traforaj, s.n. (procedeu de ornamentare prin decuparea unor plăci de lemn).
(Dicţionarul etimologic român)

TRAFORÁ vb. I. tr. A face lucrări de traforaj. [< it. traforare].
(Dicţionar de neologisme)

TRAFORÁ vb. tr. a face lucrări de traforaj. (< it. traforare)
(Marele dicţionar de neologisme)

traforá vb., ind. prez. 1 sg. traforéz, 3 sg. şi pl. traforeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)