tragerea
[Sinonime]
TRÁGERE, trageri, s.f. Acţiunea de a (se) trage şi rezultatul ei. 1. (Pop.) Atracţie, îndemn, înclinare. ♢ Expr. Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare. 2. Scoatere, extragere. ♢ Tragere la sorţi = hotărâre prin sorţi a unei împărţeli, a unui câştig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorţi. 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere şi subţiere, prin care se obţin bare, ţevi, sârmă etc. 4. Descărcare a unei arme (în cadrul procesului de instruire militară); împuşcare; tir. ♢ Tragere la ţintă = atingere a unei ţinte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa ţevii unei arme de foc cu proiecţia ei pe suprafaţa orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în acelaşi plan orizontal cu gura ţevii. – V. trage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRÁGER//E ~i f. 1) v. A TRAGE şi A SE TRAGE. ♢ (Cu) ~ de inimă (cu) râvnă; (cu) stăruinţă. ~ la sorţi rezolvare a unei chestiuni prin sorţi. 2) Exerciţiu realizat cu armele de foc (în cadrul instruirii militare). ♢ ~ la ţintă lansare a unui proiectil într-un punct luat ca ţintă. /v. a trage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
trágere s. f., g.-d. art. trágerii; pl. trágeri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRÁGERE s. 1. v. întindere. 2. v. trefilare. 3. v. smulgere. 4. v. sunare. 5. v. încuiere. 6. v. dezbrăcare. 7. v. descălţare. 8. v. suflare. 9. v. fricţionare. 10. v. masare. 11. v. aruncare. 12. v. descărcare. 13. v. publicare. 14. v. trasare.
(Dicţionar de sinonime)
TRÁGERE s. v. aplecare, aplicaţie, aptitudine, atracţie, chemare, dar, extragere, har, înclinare, înclinaţie, înzestrare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, scoatere, talent, vocaţie.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRÁGER//E ~i f. 1) v. A TRAGE şi A SE TRAGE. ♢ (Cu) ~ de inimă (cu) râvnă; (cu) stăruinţă. ~ la sorţi rezolvare a unei chestiuni prin sorţi. 2) Exerciţiu realizat cu armele de foc (în cadrul instruirii militare). ♢ ~ la ţintă lansare a unui proiectil într-un punct luat ca ţintă. /v. a trage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRÁGERE s. 1. v. întindere. 2. v. trefilare. 3. v. smulgere. 4. v. sunare. 5. v. încuiere. 6. v. dezbrăcare. 7. v. descălţare. 8. v. suflare. 9. v. fricţionare. 10. v. masare. 11. v. aruncare. 12. v. descărcare. 13. v. publicare. 14. v. trasare.
(Dicţionar de sinonime)
TRÁGERE s. v. aplecare, aplicaţie, aptitudine, atracţie, chemare, dar, extragere, har, înclinare, înclinaţie, înzestrare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, scoatere, talent, vocaţie.
(Dicţionar de sinonime)