transcripție

TRANSCRÍPŢIE, transcripţii, s.f. Faptul de a transcrie. ♦ (Concr.) Copie. ♦ Formalitate, prescrisă de lege, care constă în copierea unui act juridic într-un registru public special. [Var.: (înv.) transcripţiúne s.f.] – Din fr. transcription.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSCRÍPŢI//E ~i f. v. A TRANSCRIE. /<fr. transcription
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSCRÍPŢIE s.f. 1. Copie. 2. Formalitate prescrisă de lege, constând în copierea unui act juridic într-un registru public special. [Gen. -iei, var. transcripţiune s.f. / cf. fr. transcription, lat. transcriptio].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSCRÍPŢIE s. f. 1. transcriere, copie. 2. (muz.) aranjament (1). 3. transcriere (2). (< fr. transcription)
(Marele dicţionar de neologisme)

transcrípţie s. f. (sil. tran-, -ţi-e), art. transcrípţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. transcrípţiei; pl. transcrípţii, art. transcrípţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
TRANSCRÍPŢIE s. 1. transcriere, transpunere. (~ unui text dintr-un alfabet în altul.) 2. (JUR.) transcriere. (Registru de ~ii imobiliare.)
(Dicţionar de sinonime)

TRANSCRÍPŢIE s. v. copiat, copie, copiere, reproducere, transcriere.
(Dicţionar de sinonime)