TRANSFÉR, transferuri, s.n. Faptul de a (se) transfera. – Din fr. transfert.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRANSFERÁ, transfér, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) muta (cu serviciul) de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă (cu consimţământul sau la cererea salariatului). ♦ A (se) muta la alt club sportiv, la altă echipă. ♦ Tranz. A transmite (un act, un drept etc.) de la cineva la altcineva. 2. Tranz. A face un schimb, o trecere de energie, de căldură etc. de la un sistem la altul. – Din fr. transférer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRANSFÉR ~uri n. v. A TRANSFERA şi A SE TRANSFERA. ♢ ~ de drepturi transmisiune de drepturi. [Sil. trans-fer] /<fr. transfert
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A TRANSFERÁ transfér tranz. 1) A face să se transfere. 2) (sume de bani, drepturi) A face să treacă de la o persoană sau de la o instituţie la alta. 3) (energii) A face să treacă de la un generator la un receptor. [Sil. trans-fe-] /<fr. transférer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE TRANSFERÁ mă transfér intranz. A trece de la un loc de lucru la altul; a se muta. /<fr. transférer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TRANSFÉR s.n. 1. Transferare. ♦ Transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligaţii de la o persoană la alta, respectând anumite formalităţi. 2. (Psih.) Mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 3. (Tehn.) Trecere a energiei de la un generator la un receptor. ♦ Trecere a unui radical, ion, electron etc. de la o substanţă chimică la alta. [Pl. -ruri, -re. / < fr. transfert].
(Dicţionar de neologisme)
TRANSFERÁ vb. I. tr., refl. A (se) muta dintr-o localitate în alta sau de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă. ♦ tr. A transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte în alta (un lucru, un drept etc.). [P.i. transfér, 3,6 -ră, conj. -re. / < fr. transférer, cf. lat. transferre].
(Dicţionar de neologisme)
TRANSFÉR s. b. 1. transferare. ♢ (sport) mutare a unui jucător profesionist de la un club la altul. 2. transmitere a unui drept de proprietate, a unor obligaţii de la o persoană la alta. ♢ transmitere de titluri de valori monetare. 3. (psih.) mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 4. transmitere de energie sau de electroni de la un sistem fizic la altul. 5. (mar.) transbordare de materiale şi oameni cu ajutorul unui dispozitiv de parâme şi macarale asemănătoare funicularului. 6. (inform.) deplasare a unei date dintr-un amplasament în altul, fără distrugerea înregistrării originale. (< fr. transfert)
(Marele dicţionar de neologisme)
TRANSFERÁ vb. I. tr., refl. a (se) muta (cu serviciul) de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă. II. tr. a transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte în alta (un lucru, un drept etc.). ♢ (cont.) a face să treacă o sumă dintr-un cont în altul, prin virament. (< fr. transférer)
(Marele dicţionar de neologisme)
transfér s. n. (sil. mf. trans-), pl. transféruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
transferá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transfér, 3 sg. şi pl. transféră
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRANSFÉR s. 1. v. mutare. 2. v. transmisiune. 3. v. schimb.
(Dicţionar de sinonime)
TRANSFERÁ vb. 1. v. muta. 2. v. transmite.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRANSFERÁ, transfér, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) muta (cu serviciul) de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă (cu consimţământul sau la cererea salariatului). ♦ A (se) muta la alt club sportiv, la altă echipă. ♦ Tranz. A transmite (un act, un drept etc.) de la cineva la altcineva. 2. Tranz. A face un schimb, o trecere de energie, de căldură etc. de la un sistem la altul. – Din fr. transférer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A TRANSFERÁ transfér tranz. 1) A face să se transfere. 2) (sume de bani, drepturi) A face să treacă de la o persoană sau de la o instituţie la alta. 3) (energii) A face să treacă de la un generator la un receptor. [Sil. trans-fe-] /<fr. transférer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE TRANSFERÁ mă transfér intranz. A trece de la un loc de lucru la altul; a se muta. /<fr. transférer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
TRANSFÉR s.n. 1. Transferare. ♦ Transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligaţii de la o persoană la alta, respectând anumite formalităţi. 2. (Psih.) Mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 3. (Tehn.) Trecere a energiei de la un generator la un receptor. ♦ Trecere a unui radical, ion, electron etc. de la o substanţă chimică la alta. [Pl. -ruri, -re. / < fr. transfert].
(Dicţionar de neologisme)
TRANSFERÁ vb. I. tr., refl. A (se) muta dintr-o localitate în alta sau de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă. ♦ tr. A transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte în alta (un lucru, un drept etc.). [P.i. transfér, 3,6 -ră, conj. -re. / < fr. transférer, cf. lat. transferre].
(Dicţionar de neologisme)
TRANSFÉR s. b. 1. transferare. ♢ (sport) mutare a unui jucător profesionist de la un club la altul. 2. transmitere a unui drept de proprietate, a unor obligaţii de la o persoană la alta. ♢ transmitere de titluri de valori monetare. 3. (psih.) mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 4. transmitere de energie sau de electroni de la un sistem fizic la altul. 5. (mar.) transbordare de materiale şi oameni cu ajutorul unui dispozitiv de parâme şi macarale asemănătoare funicularului. 6. (inform.) deplasare a unei date dintr-un amplasament în altul, fără distrugerea înregistrării originale. (< fr. transfert)
(Marele dicţionar de neologisme)
TRANSFERÁ vb. I. tr., refl. a (se) muta (cu serviciul) de la o instituţie la alta, fără desfacerea contractului de muncă. II. tr. a transmite, a trece dintr-o stare sau dintr-o parte în alta (un lucru, un drept etc.). ♢ (cont.) a face să treacă o sumă dintr-un cont în altul, prin virament. (< fr. transférer)
(Marele dicţionar de neologisme)
transfér s. n. (sil. mf. trans-), pl. transféruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
transferá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transfér, 3 sg. şi pl. transféră
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
TRANSFÉR s. 1. v. mutare. 2. v. transmisiune. 3. v. schimb.
(Dicţionar de sinonime)
TRANSFERÁ vb. 1. v. muta. 2. v. transmite.
(Dicţionar de sinonime)