transformare dex - definiţie, sinonime, conjugare
TRANSFORMÁ, transfórm, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A(-şi) schimba înfăţişarea, a da sau a căpăta alt aspect, altă formă; a (se) schimba, a (se) preface. ♦ Spec. (A-şi) schimba caracterul, comportarea, felul de a fi. 2. Tranz. (Mat.) A construi un corespondent, un echivalent al unei figuri date sau al unei valori, schimbând anumite elemente şi păstrând altele, potrivit anumitor formule. ♦ A schimba în cantităţi echivalente o formă de energie în altă formă de energie. 3. Intranz. (La unele jocuri sportive) A obţine, prin executarea reuşită a unei lovituri (de pedeapsă), unul sau mai multe puncte în avantajul echipei sale. – Din fr. transformer, lat. transformare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSFORMÁRE, transformări, s.f. Acţiunea de a (se) transforma şi rezultatul ei; transformaţie. – V. transforma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A TRANSFORMÁ transfórm tranz. 1) A face să se transforme; a schimba; a preface; a preschimba; a modifica; a converti. 2) (valori, funcţii, construcţii sintactice etc.) A echivala cu un alt corespondent, schimbând unele elemente şi păstrând altele. [Sil. trans-for-] /<fr. transformer, lat. transformare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE TRANSFORMÁ mă transfórm intranz. 1) A căpăta o altă formă sau un alt conţinut; a suferi modificări; a se schimba; a se preface; a se modifica; a se preschimba. 2) (despre persoane) A-şi schimba caracterul, felul de a fi; a se modifica (în bine). /<fr. transformer, lat. transformare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSFORMÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) schimba forma, înfăţişarea, a da sau a lua o altă formă; a (se) preface, a (se) schimba. ♦ (Mat.) A construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori, schimbând anumite elemente şi păstrând altele. [P.i. transfórm. / < fr. transformer, cf. lat. transformare].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSFORMÁRE s.f. 1. Acţiunea de a (se) transforma şi rezultatul ei; transformaţie. ♦ Lovitură la jocul de rugbi, acordată echipei care a reuşit o încercare. 2. (Mat.) Corespondenţă, aplicaţie, funcţie între două mulţimi de puncte. [< transforma].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSFORMÁ vb. tr., refl. a(-şi) schimba forma, înfăţişarea; a da, a lua o altă formă; a (se) preface, a (se) schimba. ♢ (mat.) a construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori schimbând anumite elemente şi păstrând altele. (< fr. transformer, lat. transformare)
(Marele dicţionar de neologisme)

TRANSFORMÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se) transforma. ♢ (rugbi) lovitură acordată echipei care a reuşit o încercare. 2. ansamblu de stări succesive prin care evoluează un sistem fizico-chimic, în funcţie de schimbarea uneia sau mai multor mărimi ce îl caracterizează. 3. (mat.) corespondenţă, aplicaţie, funcţie între două mulţimi de puncte. (< transforma)
(Marele dicţionar de neologisme)

transformá vb. (sil. mf. trans-), ind. prez. 1 sg. transfórm, 3 sg. şi pl. transfórmă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

transformáre s. f. (sil. mf. trans-) formare
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TRANSFORMÁ vb. 1. v. metamorfoza. 2. a (se) preface, a (se) schimba, (înv.) a (se) prăvăli. (A ~ marea în uscat.) 3. a deveni, a se face, a se preface. (Totul s-a ~ în scrum.) 4. v. modifica. 5. v. face. 6. (FON.) a se altera, a se modifica, a se preface, a se schimba. („N” intervocalic s-a ~.) 7. (FON.) a se modifica, a se preface, a se schimba, a trece. („L” intervocalic se ~ în „r” în cuvintele româneşti de origine latină.) 8. a (se) preface, a (se) schimba, (reg.) a (se) veli, a (se) velnici, (înv.) a veni. (Bucuria lor s-a ~ în suspine.)
(Dicţionar de sinonime)

TRANSFORMÁRE s. 1. devenire, dezvoltare, evoluţie, modificare, prefacere, schimbare. (Procesul ~.) 2. metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, (rar) strămutare, (înv. şi pop.) mutare, prefăcătură, schimbătură, (reg.) străformare, (înv.) modificaţie, preobrajenie, strămutătură, transformaţie, (fig.) răsturnare. (A suferit o adâncă ~.) 3. modificare, prefacere, prelucrare, refacere, schimbare. (~ unui text.) 4. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, trecere. (~ lui „l” intervocalic în „r” în elementele româneşti de origine latină.) 5. (FON.) modificare, prefacere, schimbare, tratament. (~ labialelor.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se transforma ≠ a se menţine
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: tr tra tran trans transf

Cuvinte se termină cu literele: re are mare rmare ormare