transgresiune

TRANSGRESIÚNE, transgresiuni, s.f. (Geol.) Proces de înaintare a apelor marine spre uscat, pe suprafeţe mari, ca efect al mişcării de coborâre a scoarţei terestre. [Pr.: -si-u-. Var.: transgrésie s.f.] – Din fr. transgression, lat. transgressio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSGRESIÚN//E ~i f. Proces de înaintare a apelor maritime asupra unor suprafeţe mari de uscat ca urmare a coborârii nivelului scoarţei terestre. /<fr. transgression
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSGRESIÚNE s.f. Invadare a uscatului de către apele mării. [Cf. fr. transgression, lat. transgressio – trecere peste ceva].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSGRESIÚNE s. f. 1. invadare a uscatului de către apele oceanului planetar. 2. (biol.) extindere a arealului biogeografic al unui taxon în teritorii geografice noi. 3. apariţia, în urma segregării sau a recombinării, a unor indivizi la care un anumit caracter este exprimat mai puternic (sau mai slab) decât la oricare din formele parentale. (< fr., engl. transgression, lat. transgressio)
(Marele dicţionar de neologisme)

transgresiúne s. f. (sil. -si-u-; mf. trans-), g.-d. art. transgresiúnii; pl. transgresiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)