transhumanță dex - definiţie, sinonime, conjugare

transhumanță

transhumant transhumanţă
TRANSHUMÁNT, -Ă, transhumanţi, -te, adj. Care practică transhumanţa. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. – Din fr. transhumant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSHUMÁNŢĂ, transhumanţe, s.f. Migraţie periodică a păstorilor şi a turmelor (de oi), primăvara de la şes la munte sau de la sud spre nord şi toamna de la munte la şes sau de la nord spre sud, în vederea asigurării hranei pentru animale. – Din fr. transhumance.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRANSHUMÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre populaţii de păstori) Care practică transhumanţa. 2) (despre animale) Care este mutat vara la munte şi iarna la şes. [Sil. trans-hu-] /<fr. transhumant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSHUMÁNŢ//Ă ~e f. Migraţie periodică a păstorilor cu turmele de oi, vara la munte şi iarna la şes, în vederea asigurării păşunatului. [G.-D. transhumanţei] /<fr. transhumance
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRANSHUMÁNT, -Ă adj. (Despre o populaţie de păstori) Care practică transhumanţa. ♦ (Despre animale) Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. [< fr. transhumant].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSHUMÁNŢĂ s.f. Trecere periodică a păstorilor şi a turmelor de oi, vara de la şes la munte şi iarna de la munte la şes. [< fr. transhumance, cf. lat. trans – peste, humus – pământ].
(Dicţionar de neologisme)

TRANSHUMÁNT, -Ă adj. (despre populaţii) care practică transhumanţa. ♢ (despre animale) care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri. ♢ (despre îndeletniciri) cu caracter de transhumanţă. (< fr. transhumant)
(Marele dicţionar de neologisme)

TRANSHUMÁNŢĂ s. f. deplasare sezonieră a păstorilor şi a turmelor (de oi) primăvara, vara de la şes la munte şi toamna de la munte la şes. (< fr. transhumance)
(Marele dicţionar de neologisme)

transhumánt adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transhumánţi; f. sg. transhumántă, pl. transhumánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

transhumánţă s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transhumánţei; pl. transhumánţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: tr tra tran trans transh

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta manta umanta