traseu dex - definiţie, sinonime, conjugare

traseu

[Sinonime]
TRASÉU, trasee, s.n. Drum pe care îl parcurge (în mod permanent) un vehicul sau o fiinţă; rută. ♦ Linie, direcţie pe care o are un drum, o cale ferată etc. ♦ Drum special amenajat pe care trebuie să-l străbată concurenţii la o probă sportivă. ♦ Drum parcurs în spaţiul de un corp în mişcare; traiectorie. – Din fr. tracé.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

TRASÉ//U ~e n. 1) Direcţie urmată de o cale de comunicaţie (şosea, canal, cale ferată etc.). 2) Cale prestabilită, urmată cu o anumită regularitate de un vehicul sau de o fiinţă; rută; itinerar; drum. 3) Drum în spaţiu parcurs de un corp în mişcare; traiectorie. ~ stelar. ~ul unui proiectil. /<fr. tracé
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

TRASÉU s.n. Drum parcurs de un vehicul; linia, axa unui drum, a unui canal, a unei căi ferate etc. [Pl. -ee, -euri. / < fr. tracé].
(Dicţionar de neologisme)

TRASÉU s. n. 1. drum (de) parcurs de un vehicul; axa unui drum, a unui canal, a unei căi ferate etc. ♢ distanţă marcată care trebuie străbătută de concurenţi într-o probă sportivă. ♢ traiectorie. 2. proiecţie pe un plan a axei principale a unei lucrări tehnice. (< fr. tracé)
(Marele dicţionar de neologisme)

traséu s. n., art. traséul; pl. trasée
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
TRASÉU s. 1. v. rută. 2. v. linie. 3. v. traiectorie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: tr tra tras trase

Cuvinte se termină cu literele: eu seu aseu raseu