travee
TRAVÉE, travee, s.f. Porţiune dintr-o construcţie (edificiu, pod, viaduct etc.) care cuprinde două puncte de reazem (stâlpi, coloane, grinzi, pile etc.) şi deschiderea dintre ele. – Din fr. travée.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRAVÉE s.f. 1. (Constr.) Parte a unei construcţii care cuprinde două puncte de reazem şi deschiderea dintre ele. ♦ Parte a unei bolţi cuprinsă între doi suporţi. 2. (Anat.) Formaţiune de legătură şi susţinere între două formaţiuni periferice. [Pron. -ve-e. / < fr. travée].
(Dicţionar de neologisme)
TRAVÉE s. f. 1. parte a unei construcţii care cuprinde două puncte de reazem şi deschiderea dintre ele. ♢ parte a unei bolţi între doi suporţi. 2. porţiune de legătură şi susţinere între două formaţiuni anatomice periferice. (< fr. travée)
(Marele dicţionar de neologisme)
travée s. f., art. travéea, g.-d. art. travéei; pl. travée
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
TRAVÉE s.f. 1. (Constr.) Parte a unei construcţii care cuprinde două puncte de reazem şi deschiderea dintre ele. ♦ Parte a unei bolţi cuprinsă între doi suporţi. 2. (Anat.) Formaţiune de legătură şi susţinere între două formaţiuni periferice. [Pron. -ve-e. / < fr. travée].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
travée s. f., art. travéea, g.-d. art. travéei; pl. travée
(Dicţionar ortografic al limbii române)