treilea
TRÉILEA, TRÉIA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; de obicei adjectival) Care se află în numărătoare între al doilea şi al patrulea. – Trei + le + a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
tréilea (precedat de al) num. m. (sil. trei-/în tempo lent tre-i-), f. a tréia
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
tréilea (precedat de al) num. m. (sil. trei-/în tempo lent tre-i-), f. a tréia
(Dicţionar ortografic al limbii române)